• Pădurea Snagov, odinioară numită Codrii Vlăsiei, este astăzi rezervație naturală pentru flora și fauna bogată. Printre arborii masivi – stejari, frasini, tei – se ascund tufișuri de alun, cătină, soc și lemn câinesc. Primăvara înfloresc mărgăritarul, crinul de pădure, ghioceii și brândușele. Pădurea are locuitori de seamă: lopătari, cerbi, căprioare, pisici sălbatice, potârnichi, fazani, privighetori, porumbei sălbatici și turturele.
  • La nord de lacul Snagov, pe un ostrov de aproape cinci hectare, se înalță vechea mănăstire a Snagovului. Astăzi monument istoric și de artă, mânăstirea a fost atestată în anul 1408; despre ea se spune că ar fi fost ctitorită chiar de Mircea cel Bătrân. Domnitorii ce i-au urmat, Vlad Țepeș și Mircea Ciobanu, au refăcut și restaurat mânăstirea, care avea să devină în timpul lui Constantin Brâncoveanu un loc de cultură: aici s-au tipărit primele cărți cu litere latine.
  • Mânăstirea a fost refăcută și reparată în multe dăți. Prima oară a fost rezidită, întreg ansamblul mânăstiresc – de la biserică la chilii, în timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521). A doua restaurare a a fost făcută în 1563, de către Petru cel Tânăr. Împreună cu frații lui, Radu și Mircea Voievod, el a “zugrăvit” Biserica. Iar a treia restaurare s-a întâmplat sub stăpânirea domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
  • Aproape de Snagov, în Gruiu, pe malul lacului Căldărușani, își are lăcașul una dintre cele mai mari și vechi mânăstiri ortodoxe din Muntenia. Mânăstirea Căldărușani a fost zidită în anul 1638 și ctitorită de Matei Basarab. În muzeul mânăstirii se ascund comori din trecutul artelor românești, precum icoane pictate de Nicolae Grigorescu, de pe vremea când acesta a poposit și ucenicit aici, între anii 1854-1855.
  • Înconjurată din trei părţi de lacul Bălteni și în apropiere de comuna Ciolpani, se înalță mânăstirea de maici Țigănești. Fost schit la 1776, loc de retragere pentru mulţi sihaştri, locul este încărcat de istorie și poveste. Muzeul adăpostește o colecţie de obiecte bisericeşti realizate de meşteri argintari din secolul al XlX-lea, „Predicile Sfântului Ioan Gură de Aur”, carte veche de la 1691, precum şi o veritabilă colecţie de broderii şi ţesături liturgice datând din secolele XIX-XX. În atelierul mânăstirii s-au refăcut broderiile de la Castelul Peleș. Din 1922, în clopotniță măsoară timpul un ceas cu două cadrane, al cărui mecanism cântăreşte mai mult de 1.300 kg